Cum îngrijești Camellia japonica
Udare
Camellia japonica (camelia japoneză) preferă un substrat umed uniform, dar niciodată îmbibat. Udați până când apa iese pe la baza ghivecului, apoi goliți farfuria după 15 minute. Apa trebuie să fie moale sau de ploaie, deoarece calcarul din apa dură îngălbenește frunzele. Toamna și iarna reduceți frecvența, iar primăvara, în perioada înfloririi, nu lăsați pământul să se usuce complet.
Trebuie udată azi?
Introduceți degetul arătător până la 3 cm în pământ. Dacă stratul de sub suprafață este deja uscat, este momentul să udați. Ghivecul ridicat se simte mai ușor atunci când este uscat, așa că puteți compara greutatea lui după udare. Dacă pământul se desprinde de marginile ghivecului, camelia suferă de secetă.
Udați lent, în mai multe reprize, pentru ca substratul de turbă să se înmoaie uniform. Mulcirea cu scoarță de pin sau acoperirea cu aciculele de conifere păstrează umiditatea în jurul rădăcinilor, care sunt superficiale.
Udare excesivă
Camellia japonica are rădăcini fine și superficiale, care au nevoie de aer în sol. Într-un substrat permanent umed, rădăcinile putrezesc și nu mai pot absorbi apa, chiar dacă pământul pare plin.
Simptome: Frunzele devin galbene și cad, mai ales cele de la bază. Tulpinile moi se înnegresc la nivelul solului, iar mugurii de floare putrezesc și cad înainte de deschidere. Pământul miroase a mucegai.
Soluții: Opriți udarea și asigurați-vă că ghiveciul are orificii de drenaj. Scoateți planta, tăiați rădăcinile moi și maro, apoi replantați în substrat proaspăt, acid, amestecat cu perlit. Reduceți frecvența udărilor până când planta își revine.
Udare insuficientă
Camelia are frunze lucioase care pierd rapid apa prin transpirație, iar mugurii de floare sunt foarte sensibili la secetă. Când pământul se usucă, rădăcinile fine nu mai pot prelua apa din sol.
Simptome: Frunzele se ofilesc, își pierd luciul și devin cafenii pe margini. Mugurii de floare se usucă și cad înainte să se deschidă, iar pământul se desprinde de pereții ghiveciului.
Soluții: Scufundați ghivecul într-un vas cu apă moale 30-60 de minute, până când bulele de aer încetează să mai iasă. Apoi scurgeți-l bine și udați regulat, în cantități mici și frecvente, până când frunzele își recapătă turgescența.
Lumină
Camellia japonica (camelia japoneză) crește cel mai bine la umbră parțială, unde soarele de amiază nu arde frunzele lucioase. În natură trăiește sub coronamentul pădurilor, așa că are nevoie de lumină filtrată. Lumina prea puternică face frunzele să se îngălbenească, iar lumina prea slabă împiedică formarea mugurilor de floare.
- Ideal: Semiumbră · 2-4 ore de soare dimineața sau seara, cu lumină indirectă tot restul zilei
- Tolerează: Lumină puternică, indirectă, Umbră
- Cel mai bun loc din cameră: Aproape de fereastră
- Lumină artificială: Dacă planta stă într-o cameră fără lumină naturală suficientă, folosiți o lampă LED de tip cald-alb, la 30-40 cm deasupra frunzelor, timp de 10-12 ore pe zi. Lumina artificială menține verdele frunzelor, dar nu înlocuiește complet lumina naturală necesară pentru înflorire.
Prea puțină lumină
Camelia este o plantă de pădure care a evoluat sub lumină difuză. Totuși, lumina prea puțină îi slăbește creșterea și previne formarea mugurilor pentru anul următor, deoarece florile se formează toamna pentru primăvara viitoare.
Simptome: Creșterea încetinește, lăstarii devin lungi și subțiri, iar frunzele își pierd culoarea verde-închis. Planta nu produce muguri de floare sau aceștia cad înainte de deschidere.
Soluții: Mutați planta mai aproape de o fereastră orientată spre est sau nord, unde lumina este blândă. Vara, puteți-o așeza afară, la umbră parțială. Dacă nu există suficientă lumină, completați cu o lampă LED cu spectru cald.
Prea mult soare
Frunzele de Camellia japonica sunt subțiri și sensibile la radiația directă, mai ales la amiază. Soarele puternic încălzește țesuturile, iar planta pierde apă mai repede decât o poate absorbi din sol.
Simptome: Frunzele se decolorează, devin albicioase sau galben-arămii, iar pe ele apar pete uscate, cafenii, care se extind de la margini spre centru. Florile se estompează și se usucă mai repede.
Soluții: Mutați planta într-un loc cu umbră parțială, la o distanță de cel puțin un metru de geam dacă soarele bate direct. Vara, umbriți-o cu o perdea subțire sau plasați-o sub un copac. Stropiți frunzele cu apă în zilele foarte calde, dimineața devreme.
Temperatură
Camellia japonica, cunoscută și ca camelia japoneză, preferă climatul răcoros și umed al primăverii și toamnei. Crește cel mai bine între 7 și 18 °C, iar temperaturile de peste 30 °C sau sub -10 °C îi pot afecta grav florile și frunzele.
- Ideal: 7–18 °C
- Tolerează: -15–35 °C
- Zone de rusticitate: 7-10
Fertilizare
Camellia japonica are nevoie de sol acid, cu pH între 5,0 și 6,0. Fertilizați doar în perioada de creștere activă, de la primăvară până la mijlocul verii, și evitați azotul excesiv, care poate duce la lipsa înfloririi.
- Îngrășământ cu eliberare lentă: Aplicați o dată pe an, la începutul primăverii, după înflorire, un îngrășământ cu eliberare lentă destinat plantelor acidofile.
- Îngrășământ special pentru azalee și camelii sau plante acidofile, Îngrășământ lichid cu pH acid pentru plante ericacee, Îngrășământ organic pe bază de turbă acidă sau compost de frunze bine descompus, Îngrășământ granulat cu azot, fosfor și potasiu, cu microelemente, pentru plante acidofile
Substrat
Camelia japonica (camelia japonică) are nevoie de un substrat acid, bogat în materie organică și bine drenat. Nu tolerează pământul calcaros sau alcalin, care duce la îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Substratul trebuie să rămână umed, dar niciodată îmbibat cu apă.
- Substrat pentru ericacee (acid): Turbă blondă sau fibră de cocos cu pH acid, amestecată cu 20-30% perlit sau pumice și puțin humus de frunze de fag sau stejar
- Amestec pentru camelii în ghiveci: 2 părți turbă acidă, 1 parte pământ de pădure cernut (fără pietriș), 1 parte perlit sau scoarță de pin mărunțită
- Substrat pentru plantare în grădină: Pământ de pădure sau humus de frunze existent, amestecat cu compost de frunze de pin sau turbă și nisip grosier, în proporție de aproximativ 1:1:1
- pH 5–6.5
Rempotare
Camelia japonica (camelia japoneză) are rădăcini fine, superficiale, sensibile la umiditatea excesivă. Ghiveciul trebuie să aibă obligatoriu găuri de drenaj, iar repicatul se face cu mare atenție, fără a deranja bulgărele de rădăcini.
- Cât de des: la fiecare 2-3 ani, pentru exemplarele tinere; la maturitate, doar înlocuirea stratului superior de substrat la fiecare 2 ani
- Ghiveciul nou: Ghiveciul să fie cu 2-5 cm mai larg în diametru decât bulgărele de rădăcini; Camellia japonica preferă ghivece ușor înguste, deoarece rădăcinile putrezesc în substrat umed și voluminos
- Când se rempotează: Primăvara, Toamna
Cum să rempotezi
- Răstoarnă ghiveciul cu grijă, sprijinind trunchiul cu o mână, și scoate planta lovind ușor marginile ghiveciului
- Îndepărtează cu degetele doar substratul vechi, degradat sau compactat, fără să desfaci bulgărele de rădăcini
- Taie rădăcinile moarte sau putrede, de culoare brună și moale, folosind foarfeci de grădină curate și dezinfectate
- Așază planta în noul ghiveci astfel încât colțul rădăcinilor să rămână la același nivel cu marginea ghiveciului, sau ușor mai sus
- Umple spațiul liber cu substrat proaspăt, tasându-l ușor cu mâna, fără a-l comprima excesiv
- Udă bine planta după repicare, până când apa se scurge prin găurile de drenaj
Tăiere
Taie Camellia japonica imediat după ce înflorirea se termină, de obicei la sfârșitul primăverii sau începutul verii, deoarece mugurii de floare se formează în vara și toamna următoare. Tăierile făcute târziu în toamnă sau iarnă pot elimina mugurii de floare și pot lăsa plaga expusă frigului.
Când se taie: Primăvara, Vara
Cum să tai
- Începe prin îndepărtarea ramurilor moarte, uscate sau rupte, tăindu-le până la țesut sănătos, care arată verde-alb în interior.
- Taie ramurile încrucișate sau care cresc spre interiorul tufei, pentru a deschide centrul plantei.
- Scurtează lăstarii prea lungi deasupra unui mugure orientat spre exterior, facând tăietura la aproximativ 5 mm deasupra lui, înclinată.
- Pentru a menține o formă compactă, taie cu grijă vârfurile lăstarilor foarte lungi, dar nu mai mult de o treime din lungimea lor.
- Curăță frunzele căzute și resturile vegetale de sub plantă pentru a reduce riscul de boli.
- După tăiere, udă bine planta și evită fertilizarea timp de două săptămâni, pentru ca rănile să se vindece.
Înmulțire
Butășire semilemnoasă (butași semilemnoși cu frunze) · Vara, Toamna
- Alege lăstari de anul curent, parțial lemnificați, de la Camellia japonica, care se îndoiesc ușor dar nu se rup.
- Taie butași de 8–10 cm, cu 2–3 perechi de frunze sănătoase, facând tăietura chiar sub un nod.
- Îndepărtează frunzele de la baza butașului și păstrează două frunze în partea de sus; reduce-le suprafața pentru a limita pierderea de apă.
- Înmoaie baza butașului în hormon de înrădăcinare pe bază de IBA și înfige-l într-un amestec steril de turbă și perlit, la o adâncime de 3–4 cm.
- Ține butașii într-o seră sau sub o pungă de plastic transparentă, la 20–24 °C, într-un loc luminos dar ferit de soare direct, și menține substratul umed, nu ud.
- După 3–4 luni verifică rădăcinile trăgând ușor; când apar, transplantează butașul într-un ghiveci individual cu substrat pentru acidofile.
Marcotaj aerian · Primăvara, Vara
- Alege o ramură sănătoasă, de un an sau doi, situată aproape de solul sau de vârful plantei-mamă.
- Practică pe ramură o tăietură inelară superficială sau o zgârietură longitudinală de câțiva centimetri, îndepărtând un strat fin de scoarță.
- Aplică hormon de înrădăcinare pe zona rănită și înfășoară-o cu mușchi sphagnum umed, apoi acoperă cu folie de plastic legată la capete.
- Menține mușchiul umed în permanență și verifică la fiecare câteva săptămâni.
- După 4–6 luni, când rădăcinile sunt vizibile prin mușchi, taie ramura sub zona înrădăcinată și plantează-o treptat, protejând-o de vânt și soare puternic în primul an.
Altoire prin copulație · Primăvara
- Folosește un portaltoi tânăr de Camellia sasanqua sau Camellia japonica, crescut în ghiveci, cu tulpina de grosimea unui creion.
- Taie un altoi de la o plantă-mamă sănătoasă, cu 2–3 muguri, având baza tăiată în formă de pană.
- Realizează o tăietură asemănătoare pe portaltoi și așază altoiul astfel încât cambiul celor două să se atingă pe o parte.
- Leagă strâns cu bandă de altoire sau țesătură elastică și acoperă cu o pungă transparentă pentru a păstra umiditatea.
- Ține ghiveciul la umbră parțială timp de 3–4 săptămâni; când altoiul pornește, îndepărtează treptat punga.
Camellia japonica se înmulțește greu din semințe, care nu păstrează întotdeauna caracterele soiului, așa că butășirea semilemnoasă rămâne cea mai practică metodă pentru grădinarii amatori. Răbdarea este esențială: unele butașe pot dura mai mult de șase luni să înrădăcineze.
Despre Camellia japonica
Cunoscută și ca: camelie, trandafirul de iarnă, camelia japoneză
- Tip de plantă: arbust, mic arbore
- Durată de viață: perennial
- Răspândire: Originară din China de est, Coreea de sud și Japonia, unde crește în păduri umede și pe coaste.
- Înălțime la maturitate: 2-6 m în cultură, până la 10 m în sălbăticie
- Perioada de înflorire: ianuarie până în aprilie
Animale de companie · Oameni
Animale de companie: Necunoscut · Oameni: Necunoscut. Frunzele și semințele conțin saponine și teobromină în cantități mici, care pot provoca greață și vărsături dacă sunt ingerate. Verifică sursa informațiilor, deoarece ASPCA nu are o evaluare clară pentru toate soiurile; ține plantele departe de animale și copii mici.
Probleme frecvente
- Pătarea frunzelor cu alge: Pete portocalii-cafenii pe frunze, cauzate de alga Cephaleuros, mai frecventă în umezeală ridicată.
- Căderea mugurilor florali: Mugurii cad înainte de deschidere, de obicei din cauza schimbărilor bruște de temperatură sau a uscăciunii aerului.
- Cloroza frunzelor: Îngălbenirea frunzelor între nervuri, semn al unui pH prea ridicat sau al lipsei de fier.
- Păduchele de solzi: Insecte mici care se fixează pe ramuri și frunze, sugând seva și lăsând depuneri lipicioase.
- Putregaiul rădăcinilor: Apare când substratul rămâne permanent umed sau când drenajul este deficitar.
Utilizări
Are o valoare ornamentală mare în grădini, parcuri și ca plantă de interior sau de seră; în Japonia și Coreea, uleiul extras din semințe este folosit în cosmetică și gătit, iar lemnul dens a fost folosit pentru unelte.
Este comestibilă?
Semințele pot fi presate pentru ulei comestibil, bogat în acizi grași nesaturați; petalele și frunzele nu sunt recomandate fără preparare specială, iar florile sunt rareori consumate.
Istorie și legende
În Japonia, camelia era asociată cu templele budiste și cu grădinile de ceai, iar în China era cultivată de secole ca plantă ornamentală și sacră. În Europa a ajuns în secolul al XVIII-lea, adusă de navigatori, și a devenit rapid un simbol al eleganței aristocratice.
Știai că?
În Japonia, florile sunt uneori căzute întregi, așa cum se întâmplă cu capul unui samurai, de aceea sunt evitate în anumite tradiții.
Întrebări frecvente
Cât de des se udă Camellia japonica?
la fiecare 7 zile. Camellia japonica (camelia japoneză) preferă un substrat umed uniform, dar niciodată îmbibat. Udați până când apa iese pe la baza ghivecului, apoi goliți farfuria după 15 minute. Apa trebuie să fie moale sau de ploaie, deoarece calcarul din apa dură îngălbenește frunzele. Toamna și iarna reduceți frecvența, iar primăvara, în perioada înfloririi, nu lăsați pământul să se usuce complet. Introduceți degetul arătător până la 3 cm în pământ. Dacă stratul de sub suprafață este deja uscat, este momentul să udați. Ghivecul ridicat se simte mai ușor atunci când este uscat, așa că puteți compara greutatea lui după udare. Dacă pământul se desprinde de marginile ghivecului, camelia suferă de secetă.
De câtă lumină are nevoie Camellia japonica?
Semiumbră (2-4 ore de soare dimineața sau seara, cu lumină indirectă tot restul zilei). Camellia japonica (camelia japoneză) crește cel mai bine la umbră parțială, unde soarele de amiază nu arde frunzele lucioase. În natură trăiește sub coronamentul pădurilor, așa că are nevoie de lumină filtrată. Lumina prea puternică face frunzele să se îngălbenească, iar lumina prea slabă împiedică formarea mugurilor de floare.
Ce temperatură preferă Camellia japonica?
7–18 °C. Camellia japonica, cunoscută și ca camelia japoneză, preferă climatul răcoros și umed al primăverii și toamnei. Crește cel mai bine între 7 și 18 °C, iar temperaturile de peste 30 °C sau sub -10 °C îi pot afecta grav florile și frunzele.
Care sunt cele mai frecvente probleme ale Camellia japonica?
Pătarea frunzelor cu alge: Pete portocalii-cafenii pe frunze, cauzate de alga Cephaleuros, mai frecventă în umezeală ridicată. Căderea mugurilor florali: Mugurii cad înainte de deschidere, de obicei din cauza schimbărilor bruște de temperatură sau a uscăciunii aerului. Cloroza frunzelor: Îngălbenirea frunzelor între nervuri, semn al unui pH prea ridicat sau al lipsei de fier. Păduchele de solzi: Insecte mici care se fixează pe ramuri și frunze, sugând seva și lăsând depuneri lipicioase. Putregaiul rădăcinilor: Apare când substratul rămâne permanent umed sau când drenajul este deficitar.
Când se schimbă ghiveciul Camellia japonica?
la fiecare 2-3 ani, pentru exemplarele tinere; la maturitate, doar înlocuirea stratului superior de substrat la fiecare 2 ani. Camelia japonica (camelia japoneză) are rădăcini fine, superficiale, sensibile la umiditatea excesivă. Ghiveciul trebuie să aibă obligatoriu găuri de drenaj, iar repicatul se face cu mare atenție, fără a deranja bulgărele de rădăcini.
Cum se înmulțește Camellia japonica?
Butășire semilemnoasă (butași semilemnoși cu frunze), Marcotaj aerian, Altoire prin copulație. Alege lăstari de anul curent, parțial lemnificați, de la Camellia japonica, care se îndoiesc ușor dar nu se rup. Taie butași de 8–10 cm, cu 2–3 perechi de frunze sănătoase, facând tăietura chiar sub un nod. Îndepărtează frunzele de la baza butașului și păstrează două frunze în partea de sus; reduce-le suprafața pentru a limita pierderea de apă. Înmoaie baza butașului în hormon de înrădăcinare pe bază de IBA și înfige-l într-un amestec steril de turbă și perlit, la o adâncime de 3–4 cm. Ține butașii într-o seră sau sub o pungă de plastic transparentă, la 20–24 °C, într-un loc luminos dar ferit de soare direct, și menține substratul umed, nu ud. După 3–4 luni verifică rădăcinile trăgând ușor; când apar, transplantează butașul într-un ghiveci individual cu substrat pentru acidofile.
Cum a fost scris acest ghid
Verdiss scrie fiecare ghid cu AI pornind de la surse botanice și verifică specia pe iNaturalist și Plants of the World Online (Kew). Cititorii pot evalua fiecare ghid în aplicație.
Surse
Informațiile Verdiss sunt orientative. Nu mânca niciodată o plantă și nu o folosi ca medicament pe baza unei aplicații: cere sfatul unui specialist.